S-au intamplat in ultima perioada cateva situatii extreme care au pus la incercare relaxarea oamenilor si capacitatea acestora de a se increde orbeste in faptul ca societatea / mediul in care traiesc le va oferi intotdeauna mijloacele necesare pentru subzistenta.
Oamenii sunt predispusi sa se comporte gregar. Spiritul de turma ii predispune la a sta cuminti, in rand, asteptand ca viata sau statul sau parintii sa le garanteze drumul pe care vor merge mai departe. Aceeasi gregaritate ii face sa creada ca viitorul va arata ca trecutul si niciodata nu ii va lovi calamitatea tocmai pe ei.
Asa au stat lucrurile cu turistii relaxati pe care eruptia vulcanului islandez i-a blocat pe aeropoarte; la fel cu marea majoritate a locuitorilor Greciei inaintea miscarilor violente de strada. Exemplele pot merge si mai in spate, in istoria recenta: criza economica din Argentina, la inceputul anilor 2000, urganul Katrina care a devastat New Orleans-ul in 2005, revoltele populare din Los Angeles din 1992.Toate acestea au adus cu sine o dezradacinare a modului in care oamenii isi duceau viata in comunitatile respective. Majoritatea covarsitoare a oamenilor a fost prinsa nepregatita pentru asa ceva; efectele au fost dezastruoase. De ce asa ceva nu se poate intampla si in Bucuresti sau in Romania?
La inceputul lui 2010 o serie de cutremure a zguduit Asia si America de Sud. Cei mai multi oameni din regiunile respective au fost prinsi nepregatiti. Caile de comunicare, caile de acces pentru hrana ajutoare si apa au fost blocate. In comunitatile respective s-a instaurat anarhia; talhariile au aparut imediat, criminalitatea a crescut iar legea era facuta de cei care erau deja organizati inainte de catastrofa – bandele criminale.
Foto: Haiti 2010, sursa: Reuters
Fiecare dintre supravietuitorii dezastrelor s-a confruntat cu un set de probleme:
- Sursa de apa
- Sursa de mancare
- Sursa de caldura
- Securitate
Acum intrebari: daca se intampla asa ceva in Romania, care este scenariul evolutiei lucrurilor si cum voi supravietui. Ma astept ca autoritatile sa ma sprijine? Ma pot proteja? Pot face ceva astfel incat sa nu ma surprinda nepregatit?
nu cred ca e nevoie de lectii de supravietuire. ci sa invatam cum sa murim linistiti.
RăspundețiȘtergere